Asteptarea este o fiinta slaba, i se vad coastele. I-ai plange de mila. Eu nu vreau sa ii plang pentru ca este rea, ma musca de maini si de picioare, imi mai da cate un pumn sau cate o palma.
Oricat de relativa este relitatea eu nu ii vad partea buna. Dar pe de alta parte o inteleg. Oricine nu primeste atentie si afectiune se inraieste. Iubeste cineva Asteptarea? As paria ca nu.
Mintea, o alta creatura cu care traim in simbioza. A mea este salbatica si arborescenta. Si in mod normal nu m-ar deranja dar de cate ori se intalneste cu Asteptarea ies scantei.
Daca priveste in sus la partea pozitiva intervine legea lui Murphy care spune ca daca faci un plan atunci cu siguranta nu va iesi intocmai. Si daca acest Murphy a fost inventat doar pentru a demonstra ca viitorul nu depinde de noi in totalitate si multe alte morcovenii deprimante care ne ciupesc personalitatea si gandirea?
Daca priveste in jos la partea negativa apare Deprimarea, virusul care distruge neuronii.
Axioma lui Wingo: Toate legile lui Murphy pot fi depasite prin simpla invatare a artei de a actiona fara sa gindesti.
Iar eu concluzionez ca ar trebui sa invatam, la fel ca spalatul pe maini sau pe dinti, cum sa nu gandim, cum sa ne contopim cu universul. Si atunci am ajunge la echilibrul acela special iar cand Asteptarea ne va lovi din toate partile, o vom lua de mana si o vom mangaia.
Mintea, Asteptarea, Gandurile, Deprimarea…in final nimic nu mai conteaza.
2 comentarii:
Eu astept...
Mie imi place asteptarea.
stii povestea cu timpu ca e relativ bla bla...adica perceptia de catre x individ e alta la y individ.
*citat dintr-un film*
"daca te pun sa stai un minut cu o gagica buunaa zici ca vreau sa te pedepsesc(pt ca nici o ora nu ti-ar fi de ajuns)...dar daca te pun sa tii o tigaie firbinte timp de 30 de secunde f f f greu ar trece timpu.
************
imbecil de nu sunt dar nu sunt nici atent nici inteligent prea prea.
sunt MEDIUM
si...revenind la timp...cand simti ca nimic si nimeni nu mai poate sa amelioreze starea ta (indiferenta, indolenta, de nesimtire totala, angoasa, panica, frica) totusi..."cu timpul vor trece"
florin (din concediu) heheheh
Mintea e ca o armata... daca e disciplinata atunci actioneaza cand trebuie si sta calma cand e nevoie..
Cand 2 armate se ciocnesc, momentul de asteptare al armatei in defensiva, ilustraza autocontrolul..
Cred ca toti ar trebui sa lucram mai mult la autocontrol, acest general al mintii capabil sa o conduca pe calea dreapta in cele mai multe situatii.
Trimiteți un comentariu