Primul mic dejun cu 3M in 4

Într-o dimineață de sâmbătă pentru care mi-am făcut planuri, s-a demonstrat pentru a țâșpea oara ca nu știi niciodată unde ajungi.

In ziua Domnului, 20 august 2018, m-am întors de unde am plecat, adică la birou. Am urcat in autobuzul 139, mi-am pus căștile, am pornit radioul. Deja a doua propoziție a lui Dobro era despre un concurs. Întrebarea era care a fost ultimul gest ecologic făcut. Am sunat in ideea ca oricum nu răspunde nimeni pentru ca am ezitat puțin. Ei bine, am participat la concurs si am câștigat plata pentru participarea la o cursa pentru salvarea broaștelor țestoase din Văcărești.

Am profitat de acest prilej si m-am motivat sa alerg mai mult, sa urc 6 etaje, sa mai fac abdomene. Pe scurt, sa mă antrenez pentru cei 10.5 km de parcurs.

Sâmbătă, 29 Septembrie, era ziua Z însă am cedat alergarea pentru a merge seara la un concert.

Ne-am trezit toți pe la 7 neața, unii au urlat, alții au asistat si Andre s-a pregătit sa salveze broaștele țestoase.

Am așteptat ca sa se facă un pic de liniște si le-am pregătit micul dejun clasic, fructe si cereale blenduite. După ce au terminat de păpat, deja aveam parul albastru si creț. 

Am curățat urmele si am încercat sa le conving ca joaca de dimineață poate sa fie si amuzantă. Madalena a continuat sa susțină ca nu este de acord. De fapt, nimeni nu voia sa fie simpatica iar pe mine mă răzbise foamea.

Mi-am pregătit micul dejun, nimic artistic, dar gustos si m-am așezat la masa. Obișnuința era sa am o bebelușă in spate si doua pe cealaltă latura a mesei, sa mai arunce cate o jucărie in farfuria mea, sa mai bage un degețel pentru a gusta.

De data aceasta au pretins ca vor sa guste si le-am permis, cu ceva tensiune pentru ca era si cuțitul pe masa. Am popularizat somonul, s-au hrănit intre ele, mi-au dat si mie.

Nimic nu a fost imortalizat pe motiv ca am stat un pic tensionata. 

Daca ceva nu le place, arunca pe masa sau îmi dau mie. Madalena s-a aplecat pe farfurie si pentru câteva clipe avea o imagine neclara a micului dejun imprimata pe bluza. Mali si Maria încercau sa îmi ia biscuitul wasa din mana doar pentru ca al meu nu era rupt in bucăți mici.

Cred ca puteam fi mai relaxata dar se acumulase deja niște tensiune formate din tăvăleli si miorlăieli prea matinale.

Atunci când am terminat, pentru câteva secunde mi-am dorit sa fi învățat sa fac o magie prin care sa fac sa dispară toate firmiturile si petele mai mult sau mai puțin lichide.

Data viitoare ne propunem sa fim mai chill, tranquil. Suntem doar niște pământeni simpatici care vor se bucure de companie si de papa bun.

https://photos.app.goo.gl/nYYAn8WDtnZNPUgB8

Ne vedem in vis

As vrea sa nu mai uit, sub aripile tale negre stau înscrise cuvintele care pe mine mă salvează iar pe tine te fac sa suferi.

Încătușarea indestructibila ne atinge cu gheare lungi si întunecate, ne izbește unul de celălalt într-un mod care poate sa ne fie fatal, sa se fărâme in mulțime fina de particule din sticla, petale de orhidee.

Mirosul neîntinat al pielii tale, respirația fierbinte, firele de par translucide ca ale unui urs polar, vocea lina, privirea hipnotizatoare… toate se împletesc într-un dulce blestem.

Mi-a fost dat sa trăiesc lângă daimonul iubirii mele pe care l-am visat de atâtea ori.

In realitatea mea, nu ai putea sa dispari si sa duci legătura noastră obsedanta in dimensiuni necunoscute, in alte lumi neînchipuite.

Probabil ca urmezi traiectorii concentrice, suprapuse, eterne iar excepția ce nu este considerata eroare perfecta, este sa te întorci la mine, in esența lucrurilor.

Fiecare moment se afla in echilibru precar, teama de înălțime enorma ne răvășește. Nu pot decât sa sper ca nu vei schimba privirea pe un tăiș de sabie, iar eu in nesăbuința mea, mă apar.

Si atunci, aerul se încleștează si ne sufocam.

Închide ochii, ia-mă de mana si hai sa călătorim într-un balon de săpun, sa mergem in spațiul cosmic, relativ infinit, sa ne pierdem in absolutul care nu s-a inventat pentru oameni.

Hai sa număram stele iar când ne plictisi, vom numi fire de nisip apoi, vom trece lent la a deosebi picăturile de apa din ocean.

Deschide ochii, abre los ojos, un înger si un demon se topesc într-o sărutare lichida.

Știi la fel de bine ca si mine, este împotriva firii.

*Dear Angel, sperrr ca ne privesti din cand in cand....

Prima zi la Cresa

As fi zis ca aceasta zi istorica va fi atât de bine organizata încât as începe sa cred ca planificatorul este un fanatic.

Ceasul a sunat la 7:06 însă, poate, Sfântu’ Cutu s-a trezit, eu nu am reușit pentru ca noaptea am petrecut-o convingându-ma ca am coșmaruri.

Nici nu am apucat sa ma spal pe dinti ca a venit Maria sa imi spuna ‘Buna dimineata’.

Din cele 876.000 deinceputuri din viata unui om…azi s-au bifat cateva.

Am schimbat rutina de dimineață a bebeluselor astfel încât am început cu spălatul pe dinți și schimbatul hainelor. Schimbarea rutinei presupune efort și erori. 

Eu cred ca Malvinutei nu i-a placut foarte mult cand s-a vazut in cada dezbracata dar cu un ciorap pe picior. 

Curgea apa cand l-am remarcat.

Aproape am reusit sa iau micul dejun, macar am plecat cu mau si vai de acasa. Toate 3 voiau sa le car in barte pana la masina. Au plans cand au vazut ca Tati pleaca sa ia masina.

Dupa legarea centurilor s-a facut liniste.

Si-au dat seama ca le ducem undeva si au cerut sa fie purtate pe sus. Primele persoane pe care le-au vazut purtau halate albe si au crezut ca au ajuns la spital. Drept urmare s-au pus pe plans. 

Mali a ramas in asteptare, Maria s-a plans pana si-a dat seama ca nu va interactiona cu un doctor iar Madalena a plans mult si bine.

Dupa filtrul medical si schimbatul papapusilor, am urcat vreo 2 etaje. Ne-am asezat la masa impreuna cu o doamna draguta. Am constatat ca scaunele pentru pisipui, desi sunt mici, sunt incredibil de rezistente. Inca o data m-am felicitat ca nu m-am lăsat sa ajung ca un urs Panda.

Când plansetele au fost puse pe pauză, ne-am dus in sala de mese unde un bebe plangea ca o alarma stridentă. 

M-am așezat la masă, iar pe un scaun pitic, unde i-am dar Mariei iaurt, Mali a papat banană și a acceptat câteva lingurițe de iaurt de la cineva, iar Madi a păpat mai puțin decât o pisică.

În liniște și pace ne-am dus la locul de joacă unde, din fericire, existau carti prețioase. Maria a zis Mamama. Poate că văzând atâtea doamne draguțe a făcut legătura cu MaMaia.

Mali a gustat un creion mare și colorat iar Madi a fost fascinată de cărți. Nu am auzit nici toto, nici coco până am plecat.

Evadarea mea din peisaj a lăsat-o pe Maria plângând. Încă o auzeam când am ajuns la parter.

V-am zis ca asta este prima zi de creșă pentru 3M ?

Am plecat ...așa…fără cuvinte.

Am ajuns la birou chiar dacă o parte din mine a rămas la creșă. Mai târziu am primit un mesaj cu rezumatul celor întâmplate. Se pare că Madi sta tot îmbufnată și face greva foamei.

Azi vor sta pana după masa de prânz iar 12h30 vor fi duse acasa de către Tati.

Nici nu am știut cu Mali poate sa fie atât de dulău. A păpat tot ce i s-a oferit azi.

Au ajuns acasă, se vedea că sunt obosite dar au cerut ‘tapte’. Au dormit iar cand s-au trezit, au papat un pranz tarziu. Dar au papat atat de bine incat noi credem ca a fost pe fond de stres.

Maine va fi mai bine :)

Cele mai bune poze ale zilei:

https://photos.app.goo.gl/DrmTiJi2RHJHb4YZ8