luni, 24 decembrie 2018

Johann, Sebastian&Bach în poveste de Crăciun


În fața foii albe mă gândeam cum să descriu frumos prima viroză. Ei bine…nu am găsit nici un cuvânt pozitiv. 

Era luni, temperatura lui Mali oscila între 40.3 și 40, eu încercam să devin un cub de gheață iar Maria&Madi performau pe scena ca niște jucării simpatice.
Ele au cântat până la 11 noaptea despre Moș Crăciun, Mali a rămas fierbinte până și mai târziu.


A doua zi s-a virusat Madi, a treia zi ... Maria și joi, când am ajuns la medic, eram eu deja praf de stele.

Acesta a fost începutul.

Am fost tratate cu substanțe roz sau dulci și amare, am dormit mult, am păpat cât am putut și am sperat.

Nici nu ne-am dat seama cum ajuns pe 24 decembrie să fim mai bine.

Ne-am bucurat că am primit un brăduț înţepăcios. 3M s-au bucurat să fure globulețele la care au ajuns. S-au cățărat și pe canapea ca să poată ajunge cât mai sus dar m-am revoltat și le-am cedat jumătatea de jos.



Apoi ne-am împachetat, ne-am pus fundă și am plecat în lume, asta însemnând la Reka și Tibi.


Aici, 3M au descoperit că, de fapt, sunt Johann, Sebastian și Bach iar puterile lor combinate s-au adunat pentru a crea artă.



Seara s-a încheiat pentru 3M cu o singură victimă din sticlă, trandafirii uscați, plantele cu ţepi și alte obiecte delicate rezistând eroic.

Din camera unde ne-am instalat se vedeau luminițe, plus că erau în altă casă; drept urmare, nu s-au grăbit să adoarmă, spre exasperarea lui Moș Crăciun care tot aștepta să se așeze sub brad.

În cele din urmă, tati a avut ideea genială să stingă ‘ominițele’ și , astfel, Moș Crăciun ne-a privit fericit.


Eu știam că vine în timpul nopții dar nu m-am gândit niciodată că poate are un algoritm perfect astfel încât să își împartă timpul pentru mulțimea imensă de pământeni cuminți.

A doua zi, de dimineață, a fost rândul bebeluşelor să se bucure de cadouri.
Au primit cel puțin 120 de piese de Lego cu speranța că asta va pune capăt războiului civil ocazional. Timpul ne va demonstra. 



Până seara au descoperit aproape toate chițibușurile primite, pe motanul Mowgli, telefoanele altor oameni, twister și din nou pianul.

Ziua lor s-a sfârșit frumos, cu multă atenție, afecțiune și luminițe.


Eu am profitat și m-am conectat la o sursa de inteligență superioară. 


Nu de alta dar diferența între vârcolaci și vampiri nu m-a impresionat. 
Cred că tot din pricina asta am ajuns să discutam despre Gauss și Cauchy–Bunyakovsky–Schwarz, legătura abstractă dintre o mașină și micșorarea sânilor.

După o vreme, cuvintele s-au înecat și ne-am prăbușit in vis.

A mai trecut o scurta noapte, ne-am reîntâlnit cu Mowgli printre catraliarde de piese Lego, am mai făcut o plimbare, ne-am împachetat și ne-am întors de unde am venit.




Feliz Navidad !


https://photos.app.goo.gl/tNYMZMcJWqWH4Gk6A