What's next sau inapoi in viitor

http://lecinemadughetto.files.wordpress.com

Trebuie sa mai astept inca 10 ani ca sa vad ceva revolutionar devenit comun? De foarte mult timp astept sa avem masini care se deplaseaza cu mai mult de 500 km/h fara sa atinga solul si sa fim niste oameni obisnuiti care achizitioneaza o astfel de masina prin programul “Rabla”.

Incepusem sa dezgrop ideile scrise in 2008 legate de tehnologia care ne salveaza timp, ne induce noi nevoi si ne creeaza noi dependente. Apoi, mi-am adus aminte de lumea lui Huxley. Ce ar face oamenii cu atat de mult timp liberrr? Dar daca ne-am fi impiedicat de orice piatra filosofala, atunci am fi facut si acum lucrurile precum strabunicii nostrii.

Pornesc din micul univers in care ne petrecem foarte mult timp, casa. Peretii, in aparenta obisnuiti, sunt panouri care raspund la atingere, facand sa apara un meniu din care poti alege fundalul, culoarea, muzica si toate acesta sa fie grupate in programe care fie sunt gratuite, fie costa in functie de complexitatea optiunilor.

Am folosi panouri de acest tip pentru a comanda orice tine de industria alimentara, desigur contra cost, pentru ca altfel, nimic nu este gratis. In bucatarie ar exista un loc special unde ar aparea cele comandate. Ca si in zilele noastre, mostrele gratuite ar aparea fara sa fie comandate, ci la intamplare ar fi selectati niste oameni care sa le primeasca.

Ma gandesc cu incantare la toate treburile casnice care vor deveni inexistente.

Pentru rufele murdare ar exista un robot in care sa le arunci pe toate pe masura ce ar fi nevoie.  Din fericire, robotul le va sorta, va alege temperatura potrivita a apei, detergentul, balsamul, va decide cand sa le spele in liniste absoluta, ca apoi sa le usuce si sa le calce. Acest robot – masina de spalat ar fi conectat la magazinul universal pentru a putea comanda detergentul si alte substante necesare.

Pentru curatenie am avea niste roboti care ar decide singuri cand sa se apuce de lucru fara sa deranjeze, avand aceeasi autonomie de a isi administra cele necesare opreatiilor pentru care au fost programati.

Am avea case inteligente care ar avea capacitatea de economisi resursele pretioase precum apa, caldura si electricitatea.

Poate unele s-au inventat deja insa daca stau frumos in cutii, poate, accesibile doar celor care detin averi greu de cuprins cu mintea, atunci as pretinde ca tehnologia pamanteana nu este suficient de avansata pentru a concura cu cele din alte galaxii.

Viitorul este atat de vast incat este imposibil de crezut ca poate incapea intr-un numar limitat de caractere.

Ce s-a intamplat in anul 2 Precious

Imi este dorrr de Paris...dar mai dorrr imi este de tine.

Nobila biblioteca din Bruxelles

            Intr-o seara oarecare, fara planuri bine determinate, o invitatie la un pahar de vorba pare o alternativa placuta la o multime haotica de idei insolite. In orasul acesta unde par sa se inventeze evenimente pentru a da impresia ca se intampla ceva, am intrat doar in baruri obisnuite si prin asta se intelege locuri in care nivelul de civilizatie este evident sau in locuri celebre precum Delirium.

Pana la urma am zis ca o bere intr-o biblioteca penala nu a ucis pe nimeni. Cred m-am saturat de peste cele 2000 de tipuri posibile de bere care oricum sunt prea multe pentru orice om. Imi aduce aminte de Kindle care poate stoca un catraliard de carti ca si cum un om ar putea pretinde ca i-ar folosi la ceva sa care in buzunarul sau o intreaga biblioteca. Dar oamenii sunt precum pisicile, cer cu mult mai mult decat au nevoie si dupa ce primesc masura intreaga, uita sa spuna multumesc.

Am preferat sa fiu sincera si sa ma rezum la un Havana brun si sec. M-a ajutat pisica neagra care statea la bar oferindu-si serviciile de atentie si afectiune pentru un zambet. Ba chiar i-am dat energia mea negative pe energia ei pozitiva.

Mi-am luat paharul care nu a vrut sa imi spuna cat rom contine si ne-am dus in ultima camera, locul de pelerinaj al tuturor oamenilor care aveau chef.

O doamna care “zapa” un telefon m-a facut sa ma intreb daca eu as fi singura, as iesi dupa serviciu la un suc in timp ce trei oameni mi-ar trimite trei propuneri in acelasi timp. As rezista tentatiei de a ramane singura in loc sa incerc sa ma divizez in 3?

Daca in urma cu 5 minute nu cunoasteam pe nimeni, ei bine…acum stiu o multime de oameni. Cu unii doar am schimbat priviri amabile iar cu altii am impartit acelasi aer.

Inteleg eu ca egalitatea asta intre femei si barbati aduce dezavantaje de ambele parti ale muchiei de cutit dar nu m-am putut abtine sa nu consider ceva bizarrr in a da mana cu o femeie si a saruta obrajii insotitorului acesteia.

Celor 3 le-au luat locul alti 3 care erau conectati la telefoanele lor, izolandu-se de lumea din jur, ba chiar si fizic intre ei. Doi dintre ei, legati printr-o pereche de casti si o bere amestecata cu cola, se amuzau in liniste cu cel de-al treilea care statea la o alta masa, poate si din pricina ca telefonul lui avea nevoie sa fie hranit.

Nu cred ca era un tipar ca oamenii sa intre sisa iasa doar in grupuri de cate 3. Desi cei 3 care sufereau de fobia sociala au fost inlocuiti de alti 3 care purtau acelasi tricou portocaliu de tip INGSoc si lenjerii iesite pe afara din blugi oficiali. Insa erau preau galagiosi pentru o camera plina de liniste…asa ca s-au intors in grupul lor care facea un taraboi teribil in camera principala.

Apoi au inceput sa apara grupuri de doua sau de cate unul. Doua fete, la fel de portocalii ca si ultimul grup de baieti, au intrat in graba injurand in franceza. Si-au dat seama ca nu se pot ascunde la infinit si s-au dus de unde au venit.

Din cand in cand, o doamna intra cu un pahar de bere in mana si cu o plasa de cumparaturi in cealalta, se aseza, lua o inghititura si pleca. In cele din urma s-a oprit din pricina unui tanar si trebuie sa recunosc ca bunicuta roz nu s-a purtat ca un pradator ordinar pentru ca l-a ademenit cu o Coca.

Intr-un moment de neatentie au disparut in lumea larga iar oamenii au continuat sa intre sis a iasa precum valurile marii pana am ajuns sa credem ca vorbim greaca moderna. Insa moderne erau doar discutiile partajate despre belota si orasele din Romania. Serios acum…te-ai astepta ca in Bruxelles, intr-un loc de ultima speta, un batranel glumet si prietenos sa iti explice cate cunostinte are despre fotbalul de tip mioritic?

Oricum a fost mai bine decat sa ne batem in anii petrecuti in puscarie sau sa ne latim pana dupa peretele vecin, intr-un ipotetic bordel patronat de albanezi. Zic ipotetic pentru ca intrii in barul de noapte, comanzi ceva de baut, atragi o madama ce ti se aseza la masa si nu ai nici cea mai vaga idee cum te trezesti inapoi de unde ai plecat, in lenjerie si in ciorapi. Retii doar ca ai plecat cand nota de plata a ajuns la 400 de Eur pentru ca doamna bause un pahar de sampanie. Decat nepisicit si indatorat, mai bine spectator in locul unde toata lumea saluta politicos pe toata lumea, unii oameni isi gasesc sfertul iar altii isi gasesc cavalerul in armura albastra.

Important este sa ne gasim drumul spre casa…orice ar insemna in acel moment de final.

Puzzle de Bruxelles

            Daca la Paris miroase a ciocolata, la Bruxelles mirosul de vanilie te indeamna sa zambesti. Dupa unii, Bruxelles este exact cat trebuie sa fie ca sa traiesti in el, adica nici prea mare si nici prea mic. Dar nu ar dori sa locuiasca la Paris ori Londra. Sunt orase prea mari si prea aglomerate.

            Dupa altii, nu este un oras extraordinar. Ba chiar este murdar dar nu intrece Roma din punctul asta de vedere. Este reclamata ca fiind o capitala aglomerata, murdara, inundata de zgomote neplacute.

            Insa nu i-as putea contrazice avand in vedere ca le-ar placea sa locuiasca intr-un orasel linistit, intr-una din casele pentru piticii din basm, avand geamuri mari care formeaza contraste perfecte cu orhideele albe. Dar nu mi-am dat seama ce ii determina pe oameni sa se mute in Belgia.

            Se pare ca ar fi suficient sa ai un jacuzzi in mijlocul studioului de 40 m² pentru a lasa in urma Cartagena, dar doar pastrand in suflet o noapte memorabila din timpul saptamanii petrecuta intr-un bar impreuna cu prietenii pana la 5, urmata de o dimineata clarrra in care plaja lipsita de oameni statea in compania valurilor transparente.

            Sunetul limpede, repetat in ritmul propice echilibrarii emisferelor, poate sa mai inmoaie atmosfera metalica a marii Nordului.

            Chiar nu inteleg de ce s-ar muta oamenii in Belgia avand in vedere ca sunt avizi dupa soare, in sensul ca de indata ce se arata vreme insorita, toata populatia se repede la marea Nordului blocand toate partile carosabile astfel incat devine stresant sa stai la coada.

            Coada face lumea sa se invarta si daca este organizata in mod eficient, atunci totul s-ar invarti mai repede. Sau daca nu am fi fost atat de mufloni si am fi progresat mai mult, in zilele noastre, am fi folosit calea aerului pentru a ne transporta la fel cum facem cu masina.

            Altii sunt indurerati sa lase Franta in urma pentru ca, la fel ca si mine, vor aventura din punct de vedere profesional. Poate nu este musai ceea ce si-au dorit dar ii inteleg. Trebuie sa gaseasca o metoda prin care sa sa vada ca paharul este mereu plin pe jumatate cu apa si pe jumatate cu aer...in concluzie, este plin.

            Dar sa pleci din Franta crezand ca periferia Bruxellesului este sigura pentru ca are pretul corect….suna a naivitate. Insa si asta se trateaza cu un caine de talie mare.

            Nu sunt sigura ca am inteles motivatia unuia de a veni din Rusia. S-o fi saturat de vodka si a vrut sa incerce si alte frunze doar ca Amsterdam este un oras costisitor.

            La fel cum nu am inteles legatura intre flamanda si rusa. Adica, ma astept ca un rus sa invete flamanada pentru a avea mai multe sanse pe plan professional dar singura explicatie pentru ca un flamand sa invete rusa …ar fi iubirea.

            Motivatia ne face sa iesm din tipare. Eu nu as putea sa imi las iubirea si sa plec la Cucuietii din Dealul Elvetian. Ce-i drept este ca experienta te schimba si inveti sa vezi viata cu alti ochi. Observi in fine ca stresul nu doar ca este inutil, dar scurteaza timpul pe Terra care ar putea fi folosit intr-un mod mult mai placut, cum ar fi sa vizitezi toata planeta. Adopti principii foarte sanatoase, de exemplu, noaptea este inventata pentru odihna si pentru alte chestii placute.

            Oare sa locuiesti intr-o casa cu pereti transparenti prin care sa vezi padurea, rasaritul si apusul din pat te pot determina sa devii atat de flexibil incat daca trebuie iti iei fulgul, il pui in masina si pleci cu el oriunde ar fi nevoie pentru a indeplini urmatoarea misiune profesionala?

            Oare democratia elvetiana, perfecta in aparenta, face sa creasca aripi pe spatele unui spirit mioritic?

            Revenind la principii sanatoase, alergatul este un altul ridicat in slavi de catre oameni. Cainii au o parere usorrr diferita in privinta asta. In prima faza sunt entuziasmati, topaie de pe un picior pe altul de nerabdare inaintea fiecarei alergari.

            Indura ploaia, caldura sufocanta, zapada, se bucura de vremea placuta insa de la un moment dat incolo incep sa pufaie plictisiti cand se gandesc ca iar trebuie sa alerge. Apoi descopera ca de la start trebuie sa alerge atat cat sa isi dezmorteasca oasele si cu pasi siguri sa se intoarca la punctul de plecare.

            In cele din urma se ofera sa iti cronometreze cursa stand intr-un sezlong, citind ziarul si band un ceai. Din solidaritate cu tine, nimeni nu bea bere.

                                                            *

Lumea intreaga este un spectacol complex. Deschide larg fereastra, saluta-i pe ceilalti spectatori, priveste si amuza-te.